duminică, 15 februarie 2015

Despre creditele in franci elvetieni

O serie de răspunsuri tehnice la câteva întrebări care însoțesc recenta dispută privind creditele acordate în franci elvețieni.
 Câte bănci au dat credite în franci elvețieni? De câți clienți este vorba? Ce pondere au împrumuturile în franci pe piața de credit românească? Dar pe alte piețe din regiune? Sunt câteva dintre întrebările care s-au ridicat odată cu apariția discuțiilor legate de creditele în franci elvețieni.
Potrivit BNR, aproape 95 la sută din creditele în desfășurare în România în franci elvețieni sunt acordate de un grup de șase bănci. Purtătorul de cuvânt al BNR Dan Suciu spune că cele șase bănci sunt Volksbank, OTP Bank, Banca Românească, Raiffeisen Bank, Piraeus Bank, Bancpost. Niciuna dintre cele trei bănci de top din România, BCR, BRD și Banca Transilvania, nu este în grupul celor șase. În top 10 bănci din România ca și cotă de piață sunt patru bănci care au dat credite în franci elvețieni: Raiffeisen, Volksbank, Bancpost și BRD.

Profilul creditului în franci elvețieni:
  • În majoritatea covârșitoare a cazurilor, e un credit imobiliar.
  • E luat de persoane fizice, deși sunt și până în 2000 de persoane juridice care l-au accesat
  • Reprezintă 4,7% din totalul creditelor în desfășurare în România în noiembrie 2014
Când vine vorba de câte credite în franci elvețieni a dat fiecare, băncile cu pricina preferă să fie discrete. Cel puțin așa susține Ziarul Financiar, care a încercat să le afle. Și nici Dan Suciu nu dorește să spună. Ce a apărut în presă, fără sursă, a fost că Volksbank ar avea aproximativ jumătate din portofoliul de credite imobiliare în franci elvețieni, iar Raiffeisen ar avea 8.800 de credite în franci elvețieni, toate imobiliare.
Rata de neperformanță la franci elvețieni, "mai mică decât media"
Ce ne-a spus Dan Suciu însă au fost câteva date și procente privind situația "macro" a creditelor în franci elvețieni.
Astfel, el susține că "rata de neperformanță" a creditelor în franci elvețieni în noiembrie 2014 era de 12%. Adică, 12 la sută din cei împrumutați în franci elvețieni înregistrează cel puțin un tip de restanță. Asta în condițiile în care rata medie de neperformanță este de 15 la sută, potrivit BNR.
"Este adevărat că este vorba de o rată de dinainte de ultima scumpire a francului elvețian, dar și atunci francul elvețian era aproximativ dublu față de cursul de la data acordării împrumuturilor", spune Dan Suciu.
Tot el face profilul creditului în franci elvețieni. Este într-o măsură covârșitoare un credit imobiliar. E luat de persoane fizice, deși sunt și până în 2000 de persoane juridice care l-au accesat. Și reprezintă 4,7% din totalul creditelor în desfășurare în România în noiembrie 2014, persoane fizice și juridice. În cifre absolute, în franci elvețieni au fost date în România împrumuturi în valoare de 10,7 miliarde de lei echivalent, din care până în noiembrie 2014 a fost returnat un miliard de lei.
"Ca să ne facem o idee despre contextul regional, în Polonia au luat împrumuturi în franci elvețieni 550.000 de oameni.
"În România vorbim de 75.000 de oameni", mai spune purtătorul de cuvânt al BNR.
Criza francului elveţian
Francul elveţian s-a apreciat masiv pe pieţele valutare europene, după ce banca centrală elveţiană a renunţat la cursul plafonat faţă de euro al monedei naţionale.
Elveţienii spun că nu mai pot ţine plafonat cursul pentru că dolarul s-a apreciat mult faţă de euro. Şi în România, dolarul american a ajuns la 4 lei, o creştere similară cu cea a francului elveţian, dar desfăşurată pe o perioadă de aproximativ şase luni.
După anunţul băncii centrale elveţiene, francul elveţian s-a apreciat faţă de euro şi în consecinţă şi faţă de monedele din alte ţări ale UE care nu folosesc euro.
În România, de la 3,8 lei pe un franc elveţian, cursul a urcat în două-trei zile la 4,4-4,6 lei. 
Aprecierea francului a dus la proteste ale celor ce au credite în franci elveţieni, care au cerut intervenţia statului şi a băncii centrale.
Guvernul a anunţat unele măsuri, pasate ulterior în parlament, iar unele bănci comerciale au redus administrativ ratele clienţilor cu credite în franci elveţieni. Reducerile nu acoperă creşterea de curs valutar.
BNR a spus că a avertizat din timp populaţia să ia credite în valuta în care ia salariul, dar clienţii spun că banca centrală ar fi trebuit să intervină mai energic, limitând şi chiar interzicând creditele în "valute exotice".
Majoritatea creditelor în franci elveţieni s-au acordat în România în perioada 2007-2010.

sâmbătă, 14 februarie 2015

Prezentarea localitatii

Suprafata: 10348 ha
Intravilan: 1182 ha
Extravilan: 9166 ha
Populatie: 22768
Gospodarii: 8299
Nr. locuinte: 9657
Nr. gradinite: 7
Nr. scoli: 5
Nr. licee: 2
Asezarea geografica:
Municpiul Olteniţa este aşezat în Lunca Dunării, în dreptul km 430, în aval de confluenţa Dunării cu Râul Argeş.
Accesul în localitate se face:
- rutier:
dinspre Bucureşti, pe DN 4 - 62 km
dinspre Giurgiu, pe DN 41 - 75 km
dinspre Călăraşi, pe DN 31 - 69 km
- feroviar, dinspre Bucureşti - 59 km
- naval - fluviul Dunărea.

Activitati specifice zonei:
Construcţii şi reparaţii nave, iahturi
Agricultură.
Activitati economice principale:
Funcţiunea de bază a localităţii este cea de port la Dunăre, la care s-a adaugat în timp şi cea industrială (construcţii şi reparaţii de motonave, vase fluviale pentru călători, remorchere, şlepuri ș.a., turnătorie, fabrică de mobilă, elemente prefabricate pentru construcţii, industrie alimentară şi uşoară, etc.).
Obiective turistice:
Potenţialul turistic al localităţii se concentrează în special pe cursul fluviului Dunărea.
Muzeul Civilizației Gulmenița
Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae''
Turnul de apă
Biserica din lemn
Insula Albina
Zona Dunărica
Rezervația arheologică Gumelnița
Balta Valea Mare
Parcul central al Municipiului Oltenița
Bălți pentru practicarea pescuitului sportiv și de agrement.


Evenimente locale:
Zilele Municipiului Olteniţa -11-14 aprilie
Bâlciul anual - ultima decadă a lunii august
Târg-bâlci-fest - luna august
Ziua Recoltei - 6 octombrie.

Facilitati oferite investitorilor:
Teren pentru investitorii care vor să desfășoare orice fel de activități care să ducă la creșterea numărului de locuri de muncă.
Proiecte de investitii:
Biblioteca Municipală, muzeu de arhelogie și sală de spectacole în Municipiul Oltenița
Drum de centură DN4-DN31
Stație de tratare a apei din foraje de mare adâncime Q = 500 mc/h.